- Dr. Diana Voican
-
Acum 4 ani
-
5 aprilie 2021
Bună ziua,
Pentru a putea identifica soluțiile este necesar să stabilim dacă refuzul este cauzat de o afecțiune organică, digestivă sau din alt sistem sau este de natură psihologică.
De aceea este necesar un consult medical (la pediatru sau la medicul de familie) pentru un examen clinic și recomandarea unor analize de laborator. Acestea vor stabili și dacă fetița s-a dezvoltat corespunzător până la această vârstă (dacă are greutatea normală, dacă se observă prezența unor sechele de rahitism sau anemie), sau dacă se suspectează existența vreunei boli. Inapetența (lipsa poftei de mâncare) poate fi prezentă în multe afecțiuni: paraziți intestinali, anemie, boli metabolice sau endocrine, infecții etc
Dacă, în urma controlului și analizelor se elimină orice suspiciune, este foarte posibil ca refuzul de a mânca să aibă cauze psihologice.
Mai puțin cunoscută la noi, dar menționată de către Asociația Americană de Psihiatrie, există o afecțiune numită ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder) sau boala copiilor care refuză să mănânce.
Cauzele pot fi multe sau pur și simplu poate fi vorba de un copil ”mofturos”.
Ce e de făcut?
În primul rând trebuie să vă înarmați cu multă răbdare, deoarece procesul de stabilire a unei relații normale cu mâncarea este de lungă durată.
- Prima recomandare este de a nu forța copilul. De regulă copiii, mai ales cei mici, mănâncă dacă le este foame și refuză dacă nu le este. Încercați, cu mult calm să-i oferiți exact atât cât acceptă ea într-un interval de max 30 minute; după ce timpul a trecut strângeți masa și continuați cu activitățile zilnice. Folosiți un spațiu adecvat, fără mijloace care să-i distragă atenția (televizor, tabletă, telefon, chiar și jucării) și încercați să serviți masa cu toată familia, când este posibil.
Intervalul dintre mese nu trebuie să fie mai mic de 2,5- 3 ore. Între mese nu oferiți nimic altceva în afară de apă simplă.
Puteți încerca și un ”truc” simplu, care o poate stimula: la masă, puneți-vă farfuriile pline, iar ei dați-i o farfurie goală. Lăudați în timpul ăsta mâncarea, dar nu o întrebați dacă vrea. Oferiți-i doar dacă cere. Când terminați, strângeți masa fără a comenta în vreun fel la adresa ei. Nu va fi nicio problemă dacă sare peste o masă sau două.
- Stabiliți un meniu zilnic, scrieți planul alimentar și afișați-l la vedere, în care să includeți alimente din toate grupele alimentare și porții de mărimea corespunzătoare vârstei; Puteți face planul împreună cu ea, colorat, cu desene, cu alimente decupate și lipite pe foaie. De asemenea o puteți implica în procesul de preparare a mesei; achiziționați un șorț de bucătărie special pentru ea și ustensile mici, pe care le poate folosi ușor și pregătiți masa împreună. Va dura mai mult timp și se va face mizerie, dar beneficiile vor fi incomparabile.
- Identificați alimentele care-i plac și folosiți-le cât mai des, încercând să mascați în interiorul lor și cantități foarte mici din alimente mai puțin plăcute, dar hrănitoare.
De exemplu într-un piure de cartofi puteți strivi mărunt și o bucățică de broccoli sau conopidă. Sau într-un pate de ficat puteți introduce și o bucățică de avocado.
- Folosiți farfurii și tacâmuri speciale pentru copii, colorate și atrăgătoare. Aranjați preparatul cât mai frumos, puteți schița figurine, animale, flori, sau simple pete de culoare. Pe site-ul sanatosdemic.ro găsiți rețete și sugestii de prezentare pentru multe preparate.
- Țineți un jurnal. Scrieți ce a mâncat, ce cantitate (aproximativ) și la ce oră. Va fi de ajutor și pentru a calcula ulterior, dacă veți apela la medic sau nutriționist, dacă aportul de nutrienți este suficient.
Încercați să aplicați aceste sfaturi pentru o perioadă de câteva luni, urmărind evoluția greutății pe grafic și rămâneți calmă și echilibrată. Toate problemele copiilor se rezolvă, uneori chiar de la sine.
Succes și sper să vă fie de ajutor. Dacă aveți nevoie de lămuriri suplimentare, vă stau la dispoziție cu drag.
Dr. Diana Voican
Medic medicina generala-pediatrie
Nutritie & nutritie pediatrica